La caravanserai în prișpa
Arabii stau într-o elipsă
Zâmbetul moale de pe dinți
Se scurge-n bărbile fierbinți
Refren:
Da, bătând încet în tamburine
Cadânele în valuri fine
Fac arabescuri din buric
Cafeaua… fâșâie-n ibric
Vreo șapte-opt camile triste
Născute-n vremuri sclavagiste
Câte-un scuipat azvârl-în praf
Rozând papucii cu canaf
Refren:
Din când în când oftează, ah
Mergând cu gândul la Allah
Căci a sosit acuma ceasul
Când Hogea își ridică glasul
Peste deșertul anodin
Nuanța… nuanța opalin
Refren:
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă orientală, evocând atmosfera unui caravanserai. Versurile zugrăvesc imagini ale vieții cotidiene și ale nostalgiei într-un cadru exotic.