De-aș ajunge zile multe
Să mă duc la vară-n munte
S-aud izvoare curgând,
Pe badea-n codrii doinind.
Că de când eu l-am văzut
Nu mai pot ca să-l zăuit,
Zi și noapte tot gândesc,
După badea mă topesc,
Mă usuc ca frunza-n fag
După tine, bade drag.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unei fete pentru persoana iubită, asociat cu peisajul idilic al naturii. Ea își dorește să ajungă la munte, să audă izvoarele și să-l vadă pe badea, tânjind după el zi și noapte.