Eu te văd pentru că există vedere,
te aud pentru că există cântec,
te miros pentru că există flori,
te îmbrățișez pentru că există brațe,
te merg pentru că există drumuri,
te sper pentru că există îngeri,
te răsar pentru că există lumină,
te mângâi pentru că există câmpuri,
te mănânc pentru că există iarbă,
te dor pentru că există rănire,
te chem pentru că ai un nume,
și mai ales te pierd, ah, te pierd
pentru că există pierdere.
Sensul versurilor
Piesa explorează interdependența dintre existență și experiență, evidențiind cum fiecare senzație și emoție este condiționată de existența unui corespondent. Culminând cu acceptarea inevitabilei pierderi ca parte integrantă a vieții.