Sunt o pictură umedă – mă zvânt la soare,
Muște mă duc scârbite pe picioare
Și îmi depun pe geamuri, pe lămpi și pe batiste,
Bojocii și ficatul, și mațele-mi foviste.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de convalescență, folosind metafore vizuale puternice pentru a ilustra un sentiment de degradare fizică și emoțională. Vorbitorul se simte vulnerabil și expus, ca o pictură umedă lăsată să se usuce, în timp ce elemente respingătoare îl invadează.