Ca să cobori cu arta în stradă
să nu foloseşti şi tu acelaşi lift hodorogit
în care s-au pus la cale atâtea afaceri cu cântec..
Renunţă în primul rând la poezie
şi te va durea stomacul mai puţin.
Poţi din cinism să-ţi prelungeşti viaţa
poţi înlocui cuvântul cu întâmplarea
poţi scoate limba la soare ca o ediţie princeps
poţi căra (pilind zilnic câte grame)
Turnul Eiffel într-o pivniţă.
Sinuciderea nu mai rentează.
Ca să ajungi scriitor celebru în Europa
trebuie să fii cel puţin canibal,
sau să propui o soluţie trăsnită
pentru înflorirea Saharei.
(cei cu apă la plămâni să fie
paraşutaţi, de exemplu, acolo)
Nebunii pasivi n-au nici o căutare;
dacă te-ai căsători cu-o
maşină de tocat carne.
cine ştie ce trust din America
ţi-ar plăti călătoria de nuntă
Cu condiţia să torni nişte copii pipăraţi
şi fără nici un gust ca celebrul lor hamburger..
Societatea de consum te umileşte
iarna cu pepeni iar vara te speteşti
cărând cu pufoaica ouă pentru solistele
de la Metropolitan. Moţăi pe malul Senei.
şi deodată-ţi miroase a Dâmboviţă,
provincial speriat crezi că dacă-o
coteşti în Montparnasse pe-o străduţă
începe Bucureştiul. Nu ţi-e uşor să înţelegi.
că poezia nu mai are nevoie de hârtie
că un glonţ se face mai auzit decât
o carte că dentiştii mecanicii coafezele.
aviatorii chelnerii inginerii belferii amiralii
şi măturătorii înstăriţi pe bună dreptate
n-au nici un chef să citească sonete,
fiindcă ţelul suprem e să te-nrudeşti
cu petele de grăsime din supă adică
să stai totdeauna deasupra
Sensul versurilor
Piesa critică societatea de consum și alienarea individului în lumea modernă. Explorează dificultatea artistului de a rămâne relevant și autentic într-o lume superficială și materialistă, unde valorile sunt distorsionate.