Gând cenușiu,
Am să rescriu pentru noi,
Pentru ei lasă lin să treacă.
Nu credeam că tresar,
S-ascund un zâmbet amar
Să vreau să neg clipind
Și să mă-ntristez când văd oameni zâmbind.
Liniștea ta
Pare să-i dea
Leagăn gândului
Și blând se preface-n flamă.
Ne desparte un prag
Mii de legi ne desfac
Iadul o să scrie-n
Cartea Vieții pe ultima filă.
Nu credeam că tresar,
S-ascund un zâmbet amar
Să vreau să neg clipind
Și să mă-ntristez când văd oameni zâmbind.
Refren:
Voi bate iar la porți încuiate
Voi veni să rescriu un rând într-o carte,
Să îngrop între flori, tremurul care
A zbierat din adâncul
Calm și vag.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de regret și dorința de a rescrie trecutul. Naratorul se simte izolat și trist, observând bucuria altora cu amărăciune. Caută o modalitate de a schimba soarta și de a găsi pacea interioară.