Azi-noapte, târziu, am primit
Scrisoarea
Pe care mi-ai fi trimis-o
Dacă m-ai fi iubit.
Cuvintele pe care mi le-ai fi spus în șoaptă
De-ai fi știut vorbi.
Cântecele
Pe care mi le-ai fi murmurat
Dacă știai cânta.
Lacrimile
Pe care le-ai fi vărsat
Dacă știai plânge.
Dar totul a fost în zadar,
O himeră naufragiată
Și vorbele și cântecele și lacrimile.
Niște schelete ale păsărilor prăbușite din văzduh,
Catargele corăbiilor sfărâmate
Înainte de a porni călătoria,
Umbre ale ființelor surdomute
Dispărute în zare fără să capete chip.
Și asta pentru că
Tu… tu ai venit pe lume
Cu inima de lut,
Purtând drept rochie
Un giulgiu îndoliat.
Ai venit cu o foaie de drum,
Pe care scria:
Destinația ta e Tăcerea!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea profundă față de o iubire neîmpărtășită. Persoana iubită este incapabilă să exprime sentimente, lăsând în urmă doar tăcere și iluzii spulberate. Totul se reduce la o himeră, un vis frumos care s-a destrămat înainte de a se realiza.