Menelaos Ludemis – Vizibili și Invizibili

Duomo, San-Petro, Notre-Dame,Imense edificii ale zeilor,Catedrale ciclopice. Piramidepentru faraonii creștini.Dar de ce? De ce astfel de clădiri asemenea haosului?Răspunsul vine zguduitor:„Și unde, nesăbuiților,Unde ați fi vrut să găzduimzei atât de uriași?”O liniște de mormânt se-așterne.„În inimă!” a strigat un visător.N-a convins pe nimeni.Când oamenii se ceartăpentru existența cuivaÎnseamnă că acest „cineva” existăȘi prin urmare trebuie … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Abundența

Cu ce să-l servim pe domnul?Cu o porție de nori?Sunt, să știți, tare gustoși.Presărați cu aer proaspăt,Sunt chiar delicioși.„Specialitatea” aceasta se serveșteÎndeosebi pe meleagurile sudiceUnde pământurile sunt înfometate,Iar viermi, și bogații – sătui.De altfel, îi recomandă și știința:„Evitați obezitatea!”Serviți aer, serviți visuri!Serviți nori împovărațiȘi stropiți cu rouă!Spre Sud, deci… Mereu spre Sud…Italia de sud, America … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Rămas Bun, Eternă Dragoste

În aceste ore apăsătoare, ore de plumb,Pironite pe crucea miezului nopții,La acest capăt al „liniei moarte”În care m-ai lăsat fugindÎmpreună cu tinerețea….În acest tunel întunecos(O palmă mai încoace de neant)Unde m-ai părăsit,Stau ca o statuie tristă de lutȘi cânt – ca un solist răgușit –Unui cor de păsări mute.M-am aplecat pe stânca aceasta solitarăCa să … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Să Tac

Să tac ați spus?Să tac… Acum cândȘi dacă n-aveam limbăTrebuia să vorbesc?.Să tac ați spus? Cine?Eu? Și tocmai acum, cândPână și surdomuțiiAu înălțat strigăte!.O, neghiobilor!Unde s-a mai auzit una ca asta,Lanțuri pentru limbi!Nici în veacurile cele mai negreN-a fost născocit așa cevaȘi vom lăsa acum să ne țină astupată guraSub lumina zilei?.Ghiulele pentru gleznele Poeziei?Nici … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Vor Înflori Cireșii Iarăși În Grădină

Vor înflori cireșii, iarăși, în grădinăAcoperind pământul cu ale sale flori.Ce tristă-i primăvara când nimeni nu te-alină!Și viața ce amară-i uneori!Deschide geamul spre matinala sărbătoare,Parfumul din grădină să te inunde-ncet.Ah, fiecare roză e-o rană care doareȘi-ți e menită, ca să fii poet.Am obosit să te aștept, Iubire, mă topescPe-a vieții carte aplecat o viață.O dimineață … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Războaie Juste

Vijelii în porturi,Uragane în pahare,Transoceanice pe câmpiiCare ancorează în mirișteȘi vacile mugesc cu disperareVăzând că se reped peste eleTauri de fier.Oare navighează sau ară?Războiul acesta e foarte just;De aceea marinarii se încurcăȘi în loc de whisky beau ulei de rășină;Și artileria lor trageÎn stoluri de porumbei.Bine că plătesc oalele sparte porumbeii!Tot așa scapă de pericol … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Manie

Unde să ducemAceastă furie neastâmpărată?Acest strigăt indescifrabil,Această mânie zburlită,Aceste blesteme bâlbâite,Unde să le ducem?.Și cum vom stăviliAcest plânset uscat,Aceste țipete înăbușite,Aceste vorbe cu două tăișuri,Unde?Și mai ales unde vom ascundeOnoarea aceasta neprihănită,Când tâlharii lumiiO caută s-o sfâșie ca pe o târfă?.Și, în sfârșit, cum vom domoliAceastă furtună de jale,Acest cutremur de furieȘi cum vom împăturiAceste … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Execuții Matinale

Ieri, în zori, au executat AdevărulUn pluton de MinciuniRânduite în ordine perfectaPrecum sticluțele în rafturile farmaciilor.Totul s-a desfășurat în mod ideal,Numai o singură discordanță s-a semnalatCând cineva din gloatăA cerut – auzi îndrăzneală! –A cerut să fie puse la zid MinciunileȘi să fie executate de Adevăr.Dar un asemenea lucruNumai într-o lume nebună,O lume nebună de … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Africa

Îndepărtată o descriau poveștile bunicii,Răzleață ca o legendă,Cu lacurile mari și nemărginite,Cu râuri încolăcite ca șerpii,Cu păduri adânci ca nopțilePierdută în spatele munților tăcuți.Atât de îndepărtată încâtCa să străbați până acoloNu-ți ajunge o viațăȘi trebuie să-ți creezi încă una.Dar cei care creau viețileSe scârbiră de viață.Și acum – vai! – cum să te duci până … Citește mai mult

Menelaos Ludemis – Mântuire

Frumoase, foarte frumoase suntȘi pădurile virgine, și fecioarele,Și mai ales fecioara Maria,Care a avut o naștereAtât de grea!Păi, e ușor lucruSă miroși un crinȘi să naști un prunc?Stau și mă gândesc, oareDacă mirosea un ariciCe-ar fi făcut?Nimeni nu ne înțelege, nimeni.Nici Papa de la RomaCu bonetele lui de bebelușȘi cu nefrita lui permanentă.Nimeni!..Ar fi putut, … Citește mai mult