Pe-acest picioruș de munte
Cu iarba până-n genunche
Merg-și trei păcurărei
Cu oile după ei,
Ăi mai mari
Își veri primari,
Ăl mai mic
Îi străinic,
Toți îl mână și-l adună
Cu oile la pășune,
Toți îl mână și-l coboară
Cu oile la izvoare
Și-i fac legea să-l omoare
Și-i fac legea să-l omoare.
– Știu eu, fraților, știu bine
Că mi-ți omorî pe mine,
Pe mine să mă-ngropați
În cea strungă cu trei brazi,
În strunguța oilor,
În jocul mieluților,
Fluierașul meu cel drag
Să-l puneți la cap de steag,
Voi acasă dacă-ți merge
Spuneți-i măicuții mele
C-am rămas să mă întorc
Cu Crăiasa Codrilor.
Sensul versurilor
Un cioban presimte moartea sa iminenta de catre ceilalti si cere sa fie ingropat intr-un loc special, iar fluierul sau sa fie pus la capatai. El transmite un mesaj mamei sale, spunand ca a ramas sa se intoarca cu Crăiasa Codrilor, sugerand o unire cu natura sau o lume spirituală.