Nu vă scuturaţi, florilor,
ascultaţi-mă bine, surorilor.
Toamna-i departe;
departe-al clopotelor cântec, de moarte.
Să ne rugăm, numai lumina
atotputernică-n cer să ţină.
Alai oprit în mersul lui, grădina
să nu răspundă morţii când o să vină….
Să nu răspundem visului rău,
care vâsleşte deasupra noastră mereu…
Sensul versurilor
Piesa este o rugă către lumină și natură pentru a rezista în fața morții și a visurilor rele. Este un apel la speranță și rezistență în fața inevitabilului.