N-aş vrea ca după moarte să-nvii
În alt tipar de om sau animal,
Sau floare cu petale străvezii,
Ci-aş vrea să trec în regnul mineral.
Să fiu bucata rece de granit,
Ascuns filon de marmură să fiu,
Să-mi dorm, în fine, somnul liniştit
Sub straturi suprapuse mai târziu.
Eu n-o să simt rozându-mă izvoare,
Şi peste-un veac o mână de artist
Va nemuri minuni strălucitoare
Din trupu-mi fără linişte şi trist.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a transcende moartea printr-o transformare în regnul mineral, aspirând la o formă de nemurire prin intermediul artei. Vorbitorul își dorește o existență liniștită și durabilă, transformată de un artist într-o operă de artă.