Te-ntrebi adesea-ndoită care-i tîlcul
intrării tale-n sfera mea.
Să fii aș vrea nemulțumită de răspunsul
pe care apa-n murmur ți-l va da.
Adaos de lumină la caratele amiezii
și enigmatic spor la tot ce e ascuns,
să fii de față – împlinire lipsei
lăuntrice – mi-ar fi de-ajuns.
Prezența ta răscumpără un continent iubit,
ce adineaori a căzut învins,
ca un cărbune într-o apă
pentru vrajă stins.
Sensul versurilor
Piesa exprimă importanța prezenței unei persoane dragi, care aduce lumină și împlinire. Această prezență are puterea de a reînviora și de a vindeca, fiind esențială pentru starea de bine a celui care vorbește.