Lucian Blaga – Colț Medieval la Cluj

Pe lângă Bastionul Croitorilor,
pe strada unde stau alături biserica reformată
și alte case cu ogive medievale,
o întâmplare se repetă, ciudată,
în fiecare dimineață, pe la același ceas.
Se pot vedea pe-acolo înșiruite subt streșini
ovale de-argilă. Tulburătoare, frumoase ovale.
Trecători purtați de febra dimineții,
se opresc brusc, în sus să privească. Întâi unul,
apoi doi, apoi trei, în număr crescând,
până când mulțimea
zădărnicește mersul,
înaintarea, întoarcerea.
Gâlceavă se stârnește între tineri și bătrâni.
Spre ovalele rânduite subt streșini cătând
tinerii spun: „Sunt jumătăți de sâni”.
Bătrânii răspund: „Sunt cuiburi de rândunici”.
Disputa se-ncinge aprigă, medievală, ca focul.
Fetele cari se-abat prin preajmă se-opresc și ele
o clipă. Apoi șovăitoare părăsesc locul
prefăcându-se a nu-nțelege despre ce e vorba;
sau intră zâmbitoare în biserică s-asculte orga.
Oamenii privesc nedumeriți la statuia
Sfântului Gheorghe, care încă n-a-nvins balaurul.
Pe la amiază, în sfârșit, mulțimea se destramă.
În câteva ceasuri argumentele ostenite
sunt date uitării. Oamenilor le mor dovezile, treptat.
Ei se privesc străini
parcă niciodată nu s-ar fi certat.
A doua zi disputa începe de la capăt.
Bătrânii spun: „Sunt jumătăți de sâni”.
Tinerii răspund: „Sunt cuiburi de rândunici”.
din ciclul Mirabila sămânță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)