M-am despărțit de tine, bătrâne prieten,
la Pavilionul Egretei Galbene.
Ai plecat, prin aburii unui martie în floare,
în josul râului spre Yang-chou:
o pânză de barcă solitară, departe, decupându-se în albastru – – –
acolo, la orizont, unde râul se întâlnește cu cerul.
Sensul versurilor
Piesa descrie o despărțire emoționantă de un prieten vechi, evocând sentimente de nostalgie și tristețe. Imaginea călătoriei prietenului pe râu accentuează ideea de distanță și pierdere.
