Mărturisesc că am constatat și eu adevărul cu razele de lună
ce se auzeau izbindu-se de geamuri,
însă în acea noapte liniștea era și mai mare decât în poem,
încât
de sus
se mai auzeau cum trosnesc încheieturile bătrânilor îngeri…
Sensul versurilor
Piesa reflectă o stare contemplativă și melancolică, inspirată de poezia lui Lucian Blaga. Naratorul mărturisește o experiență sensibilă, în care liniștea nopții aduce ecouri subtile ale existenței spirituale, sugerând o legătură între lumea fizică și cea metafizică.