Prietene,
Pune-ți nădejdea în Oaspete.
Câtă vreme ești în astă viață
Sari în experiență,
Câtă vreme ești în viață!
Gândește-te… Gândește-te… cât ești în viață.
Dacă nu-ți rupi lanțurile cât ești în viață,
Crezi c-o vor face fantomele apoi?.
Curentul ida cu care sufletul se va însoți,
extatic,
Doar pentru că trupu-I putrezit –
E doar o-nchipuire.
Ce găsești acum este găsit și-apoi.
Dacă nu găsești nimic acum
Ai să ajungi pur și simplu într-o casă
din cetatea Morții.
Dacă te iubești cu Dumnezeu acum,
În viața de apoi vei vedea
chipul dorinței împlinite.
Cufundă-te așadar în adevăr,
Află cine e Învățătorul,
Pune-ți credința în Marele Sunet!.
Kabir spune așa: „Când Oaspetele e căutat,
Dorul înflăcărat de Oaspete e cel care face toată treaba.
Uită-te în mine, și vei vedea un rob al acelei înflăcărări. ”
Sensul versurilor
Piesa îndeamnă la trăirea intensă a vieții și la căutarea spirituală activă, subliniind că eliberarea și împlinirea se găsesc în timpul vieții, nu după moarte. Accentuează importanța credinței și a iubirii față de divinitate pentru a atinge dorința împlinită.