Va fi toamnă tristă.
Unde ești, Anna? Cum ți-a fost sărutul?
Ore de jale, e timpul meu, cică,
Roze pălite, va fi toamnă tristă!
Îți sărut sufletul.
Unde ești, Anna? Cum ți-a fost lacrima?
Lacrimi vechi, ai uitat demult,
Dar, pentru asta îți sărut sufletul!
Aș dori să te revăd.
Unde ești, Anna, mai e drum la tine?
Să mă întorc? Oh, dar, îmi e și jenă,
Amintirilor dragi, să fiu jertfă!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și melancolia față de o persoană numită Anna. Naratorul își amintește de momentele petrecute împreună și se întreabă dacă mai există o șansă de a se reîntâlni, fiind totodată cuprins de regret și jenă.