Brazda subțire-nvelește, ușor, sămânța de aur.
Omule, alta-n adâncuri oasele tale acoperă.
Ară și seamănă vesel! Aici, hrană vie-ncolțește
Și nu se desparte nădejdea nici de morminte.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra ciclului vieții și al morții, folosind imaginea plugarului care seamănă semințe. Sugerează că speranța și viața nouă pot apărea chiar și din morminte, într-un ciclu continuu.