Călătoream grăbit. O roată scoasă
De la trăsură-mi îmboldea dorința.
Mă și vedeam curând sosit acasă.
Dar zorul meu conta pe iscusința
Unui fierar bărbos, cu fața trasă,
Și-un vizitiu, care-și dădeau silința.
Dar meșteșugu-i cu chichițe: drept e
Să-i spună omului grăbit să-aștepte.
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie întreruptă și frustrarea personajului principal din cauza întârzierii. Accentul se pune pe necesitatea răbdării și acceptarea faptului că unele lucruri necesită timp.
