Nu prea tac cu drag poeții
Să se-arate vor băieții;
Slavă, hulă, să tot ai!
Nu-i de spovedanii proza
Dar ne-mpărtășim „sub rosa”
Pe al muzei pașnic plai.
Ce-am greșit, ce-am năzuit, am,
Ce-a durut și trăit, am,
Flori sunt doar, ce-nmănunchem.
Tinerețe și etate,
Și virtute, și păcate
Ne stau bine-ntr-un poem.
Sensul versurilor
Piesa este o reflecție asupra vieții și a experiențelor împărtășite prin poezie. Poeții își dezvăluie gândurile și sentimentele, transformând greșelile, aspirațiile și durerile în flori ce pot fi adunate într-un buchet.