Te-am așteptat, în grădina mea
Când roze dau în floare și-ți alină inima
Până târziu, eu am stat la sfat
Cu florile frumoase de la care am învățat
Cum să iubesc, dragă, iar și iar
Ca nicio așteptare să nu fie în zadar
Le mulțumesc, e norocul meu
Aud și acuma parcă șoapta rozelor mereu.
Refren:
Roze roze, flori de dor
Lacrimi și amor
Roze îți voi dărui când vor înflori
Cât voi fi, cât voi trăi
Roze voi iubi
Pentru tine voi păstra, roze draga mea.
Parfumul lor mă tot leagănă
În calmitaea serii care n-o voi mai uita
A fost un vis, florile visau
Și-n cântecul iubirii toate rozele-mi cântau.
Refren:
Roze roze, flori de dor
Lacrimi și amor
Roze îți voi dărui când vor înflori
Cât voi fi, cât voi trăi
Roze voi iubi
Pentru tine voi păstra, roze draga mea.
Refren bis
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o iubire profundă și nostalgică, asociată cu frumusețea și parfumul rozelor. Florile sunt simboluri ale afecțiunii și ale amintirilor prețioase, iar promisiunea de a dărui roze subliniază devotamentul etern.