Cinci continente planetare,
Cinci antagonice religii –
O mână lungă cu cinci gheare
Pe un Pământ plin de litigii.
Când doar cu-n-afură te-ndopi
Și te-njosești ca să te-nalți –
E Comedie pentru popi
Și Tragic pentru ceilalți.
Suntem în Cosmosu-n balans
Un roi de musculițe care
Se bucură de-un ultim dans
În Ultimul Apus de Soare.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra conflictelor generate de religii și asupra condiției umane efemere. Sugerează o perspectivă cinică asupra rolului religiei și o acceptare melancolică a sfârșitului inevitabil.