Fakirul.
Un fakir, un fel de Bocso,
Hipnotizator de rasă,
Voiaja-n expres cu o doamnă
Tare dulce și frumoasă.
Profitând că în ora aceea
Nimeni n-o să-l deranjeze,
Hipnotizatorul încearcă
Doamna s-o hipnotizeze.
O fixează adânc în ochi,
Gata gândul să i-l spargă,
Că frumoasa-nchide ochii
Făr’ voie și adoarme.
-Ești sub magica-mi putere,
Zise el cu glas drăcesc,
Și-ai să execuți cu vrere
Tot ce-am să-ți poruncesc!.
-Da! Răspunse adormită,
Iară el, cu gesturi iuți
A întrebat: ce fac acuma?
– Ah, pe gură mă săruți!.
-Și acum, ce fac scumpo?
A întrebat-o el sedus
-Ah, răspunse ea în deliru-i
Îmi ridici rochița în sus.
-Și-acum ce mai fac păpuș-o?
Iar frumoasa în letargie
A șoptit: – acum te umpli
Strașnic de blenoragie!.
Sensul versurilor
A fakir tries to hypnotize a woman on a train for his own lascivious purposes, but she turns the tables on him in her hypnotic state, predicting he will contract a venereal disease. The poem uses humor to highlight themes of deception and karma.