Cine să ghicească taina? Cin’ să creadă
Că-n fetița cu opinci și cu opreg,
Maica Domnului se va ivi odată..
Nici părinții ei, privind-o, nu-nțeleg.
Mieii tatălui îi paște pe toloacă,
Duhul sfânt ca un porumb îi stă pe mâini,
Și pe când copii satului se joacă,
Clopote îi sună seara în fântâni.
Îngerii o țin cu basme lângă vatră,
Beau cu dânsa spuma laptelui din blid.
Aripi zboară de se mișcă-n prag o piatră
Sau argații poarta mare de-o deschid.
Spun vecinii: „Ioachime, fii de pază,
Că-ți bolește fata mică de-un deochi”..
Dar un orb în fața ei îngenunchează
Și se roagă și pricepe fără ochi.
Sensul versurilor
Piesa descrie o fetiță simplă, dar cu o aură specială, aproape divină, percepută de cei cu ochiul sufletului deschis. Ea trăiește într-o lume a satului, dar este înconjurată de elemente supranaturale și protejată de îngeri.