Salumoș, crinul mi-este pur adaos
cât aburește dava-n vremuri, burgul,
spre-a mărunți genunea, prund la haos..!.
Nunta-mi dintâi în ceruri, ochi-amurgul,
sobor de zbor, trei sulițe-am drept naos –
și zece raze de-andezit, și murgul..
Când Yangul-soare-ademenește Yinul,
pecetluind întregii Ființe modul,
e-o infinit de-adâncă apă-n plodul
blând, gordian, secundei nopți – pelinul..
Nou Făt-Frumos, aprind în beznă crinul
și-ntre oglinzi l-ascund spre-a trece rodul
la casa-mărului, unde-nchinul
cu Ea, -n inel, desăvârșind exodul..!
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie spirituală și transformatoare, marcată de o uniune mistică. Motivul central este atingerea unei stări de împlinire și transcendență prin iubire și depășirea limitărilor lumești.