Ascultați cum sună clopotele-n turlă ―
În turla albă-a negrei Mănăstiri?..
Ascultați cum sună clopotele-n turlă,
Ca haitele de lupi flămânzi ce urlă?..
O, nu te-apropia de Mănăstire,
Căci crucea ei
Și negrele-i zidiri
N-adăpostesc nici pace,
Nici iubire!
O, nu te-apropia de Mănăstire
Și nu te-ncrede glasului din turlă!.
Ascunde-ți ochii-n palme
Și te-ndreaptă
Spre alt Profet decât spre cel de ieri ―
Ce-ți pasă dacă nu știi ce te-așteaptă
Când ce te-așteaptă nu-i scris nicăieri?.
De vrei, ridică-ți brațele spre soare
Și, dacă poți, învață de la el
Ce-i fericirea vieții viitoare..
De vrei, ridică-ți brațele spre soare,
Și, dacă poți, prefă-te-n Ariel!..
O, nu te-apropia de Mănăstire,
Căci crucea ei
Și negrele-i zidiri
N-adăpostesc nici pace,
Nici iubire!
O, nu te-apropia de Mănăstire,
Căci clopotele care sună-n turlă
Sunt haitele de lupi flămânzi ce urlă! …
Sensul versurilor
Piesa avertizează asupra pericolelor ascunse în locuri considerate sacre, sugerând că acestea pot fi surse de dezamăgire și nu oferă nici pace, nici iubire. Încurajează căutarea fericirii în alte direcții, departe de influența dogmelor.