Nori molateci de mătase
Lunecă leneși pe apele cerului
Rup zările în două
Eu beau laptele stelelor căzătoare
Și mă gândesc la pomii ce rodesc
Ei se sting mai repede decât ceilalți
Mă desprind de țărână
Și trec în ziua de mâine
Mai departe de oameni
Mai aproape de Dumnezeu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dorință de eliberare de aspectele lumești și o apropiere de spiritualitate. Naratorul se desprinde de trecut și de legăturile umane, căutând o conexiune mai profundă cu divinitatea și cu viitorul.