Strunele harfii
Sbârnâie-ntruna.
Frica de n-ar fi,
Moartea, nebuna!
Ca pe-o femeie,
Singur cu luna,
Roag-o să steie
Clipa, nebuna!
Vorbe zevzece!
Una, doar una,
Vai, cum se trece
Viața, nebuna!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și inevitabilității morții. Vorbește despre cum timpul trece repede și despre lupta cu frica de moarte.