Acolo în pădure, fusese urât:
multe jivine, mult instinct,
beznă, umezeală, nesiguranță, înapoiere
Aici, în urât, era pădure:
multe instincte, multă jivină,
umezeală, înapoiere, întuneric, nesiguranță
Pe-atunci amenajam spațiul și timpul
ca să desăvârșim în lume aparența că are sens
mersul în două picioare.
Amenajam acum picioarele, ca să aibă sens
iluzia că desăvârșim în lume
timpul și spațiul.
Timpul și spațiul rămăseseră cu florile
florile nu rămân cu ele.
Sensul versurilor
Piesa explorează dualitatea dintre natură și condiția umană, sugerând o pierdere a sensului și o inversare a rolurilor. Omul încearcă să controleze timpul și spațiul, dar ajunge să fie controlat de iluzia propriei desăvârșiri.