Un ochi mare ca o smochină fanată
Schelete la rând răsărite-n viitorul
Dublului nud agonic var
Apropiere care ne-alungă
Triunghiuri în dezordine
Ochiul un triunghi
Încheietura cotului, altul
Tibia triunghi
Triunghiuri umeri crupele
Fața triunghi
Mă bârfesc sânii
Sânul drept ca o farfurie lipită
Cu sâmburi ascunși sub octogonul masacrelor
Brațul stâng deprimant la infinit
Colț de rinocer, sânul stâng umărul inimii.
Și-amăgirea din această copită
Spirală acasă la cine
E acuma deșert și turmă
De mistere sterpe?
Sensul versurilor
Piesa explorează o viziune fragmentată și abstractă a corpului uman, folosind metafore și simboluri geometrice. Versurile sugerează o disecție a formei fizice și o contemplare a misterelor ascunse în interiorul acesteia.