Ai mei se duceau noaptea la vânătoare la pândă
În vârful copacului ca niște cristali
Noaptea pe lună, furau de la Dumnezeu
Au zul căprioarelor și-al norilor
Care plimbă fulgerul
Sensul versurilor
Piesa descrie o imagine poetică a vânătorii nocturne, sugerând o legătură mistică între vânători și natură. Ei fură simțurile animalelor și puterea naturii, evidențiind o lume plină de mister și forțe ascunse.