Când s-a născut, când a murit,
Cu cine se mărginește.
Ia
Nord la
Sud
Ce-a scris, ce-a spus, ce-a gândit,
Cinci ori opt, patru-n treisprezece.
Unde i-a învins,
Unde-a zidit mănăstiri.
L-ai uitat acasă caietul,
L-ai uitat acasă.
Treci la colț în genunchi,
Întinde palma, închide gura.
Școala nu era de copii,
Ci de biete suflete
Care se-nvățau cu viața.
Mes enfants, venez à la leçon
Un corbeau sur un arbre perché.
Ți-ai făcut lecțiile?
Ai învățat poezia?
Libertatea venea câteva clipe înainte de căderea amurgului,
Prea scurtă pentru ziua
Petrecută-ntre gratii și-ntrebări,
Prea scurtă pentru un joc ca lumea,
Ci jocul de-o clipă-nchidea pe rând
Toate rănile zilei
Care se topeau încet în amurg.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra amintirilor din copilărie, cu accent pe experiența școlii și a învățării. Versurile evocă un sentiment de nostalgie și introspecție, amintindu-și de rigorile educației și de momentele scurte de libertate. Amurgul simbolizează o tranziție, poate de la inocența copilăriei la realitățile vieții.