Sărutul petalelor de trandafir,
mereu noi, micuțe și moi,
petale ale florii în deschidere.
Nu atât de puțin spațiu
pentru întinderea dorinței
dintre a lua și a da.
Tu ai ridicat pătura de pe mine
atât de blând
cum să nu trezești un copil
sau de parcă aș fi fost
eu atât de fragedă
ca și cum sunt.
Eu nu am devenit mai reală
decât o poezie
sau un vis
sau norul
de sub nor.
Și totuși, erai plecat,
frageda îndoială:
Este consolant
pentru un bărbat
să se culce cu un nor?
Sensul versurilor
Piesa explorează fragilitatea unei relații și efemeritatea momentelor intime. Vorbește despre delicatețe, dorință și incertitudinea legată de realitatea și iluzia iubirii. Persoana iubită este percepută ca un vis, greu de atins.