Se-ntoarce primăvara cea tânără de-a pururi.
Ea va vedea iar roze înmiresmând azururi,
când tu de multă vreme culcat vei fi-n țărână.
Din veșnic bucuria în suflet să-ți rămână!
Fiece fir de iarbă e-o carte ce așteaptă
să-i afle înțelesul din slova ei cea dreaptă.
După un val ascunsă, o, harfă lăcrimează.
Învață de-o ascultă și sensu-i descifrează.
Primejdios e drumul Iubirii, dar tu, frate,
capcanele de-i afli, mai lesne-l vei străbate.
Divanul
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra reîntoarcerii ciclice a primăverii și a frumuseții naturii, în contrast cu efemeritatea vieții umane. Versurile îndeamnă la găsirea bucuriei și înțelegerii în lucrurile simple și la depășirea obstacolelor în calea iubirii.
