Pe buzele ei calde mi se naște sufletul.
De unde-a coborât?
Făptură nelumească!
Rouă cerească
Pe gura uscată-a
Pământului.
Stelele sus
Or fi urmele-i.
Toate cuvintele
Se topesc
În numele-i.
Mă uit la ea
Ca la noroc.
Spice de aur
În piept mi se coc.
Buzele-i, dulcele,
Îmi sunt izvoarele,
Genele-i, lungile,
Îmi seceră pâinile.
O, dorule dor,
Mare stăpânule!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o admirație profundă și o iubire aproape divină față de o femeie. Ea este văzută ca o sursă de viață și inspirație, o făptură cerească ce aduce bucurie și împlinire.