Grigore Alexandrescu – Încă O Zi

Încă o zi cu tine, o zi de fericire,
În dulcile extazuri ce simt, când te privesc:
Încă un ceas… un zâmbet… Adânca mea iubire
Izvoarele nădejdii mai mult nu o hrănesc.
Și soarele mai palid din zi în zi îmi pare,
Și coardele vieții în pieptu-mi obosit
Se rup! nici tinerețea, nici scumpa-ți sărutare
Nu pot ele să schimbe ce soarta a voit.
Întorc acum asupra-ți privirea-mi dureroasă,
Ca cel din urmă-adio la tot ce am pierdut:
Din ceața veșniciei, stea blândă, luminoasă,
Te văz lucind departe, departe în trecut:.
Și tot ce e-n natură, obiecte și ființe,
Panorama de umbre, se-ntunec, se strecor;
Iluzia mă lasă: … și arta și silințe
Sunt stavile zadarnici l-al sufletului zbor?.
Aș vrea numai, blând înger, ca numele-mi să fie
Scump, drag inimii tale, ades să-l repeți,
Precum un dulce sunet, precum o melodie
În inima-ți rămasă din ani ce regretezi.
Căci toată-a mea viață îți fu ea închinată,
Căci alt decât iubirea-ți ea nu avu mai sfânt,
Căci tu ești încă astăzi dorința-mi neschimbată,
Și visu-mi cel din urmă aicea pe pământ.
Eu știu că la povara-mi și tu ai luat parte,
Eu știu că-n suferința-mi și tu ai suferit,
C-aceeași ne-a fost calea: a unuia în moarte
S-a săvârșit; ce strică? n-am vrut a fi iubit?.
N-a fost aceasta ținta, sfârșitul pentru care
Gândirea-mi fără preget în munci am frământat?
Nu dobândesc răsplata dorită cu-nfocare?
Nu e acesta rodul ce eu am semănat?.
Apoi dac-al tău suflet l-am bănuit vreodată,
Dacă nemulțumirea-mi adesea te-a mâhnit,
E vremea de iertare: …vecia nempăcată
Ma cheamă… cerul iartă acelor ce-au iubit.
De ce să plâng viața? în trista-i prelungire
Ar fi văzut ea poate amoru-ți apuind:
Minciuna, calomnia dau tainică izbire,
Lumina, adevărul în inimi înegriind.
Dar când ia însăși moartea a noastra apărare,
Când neagra ei pecete pe groapa s-a-nsemnat,
Ca martor de credință, chezas de neuitare,
Pastrează suvenirul acelui depărtat.
Valea răsunătoare, a râului murmură,
Vesteda toamnei frunză ce flutură în vânt,
Palida lunii rază, puternica natură
Îți vor șopti adesea cuvinte din mormânt.