Doamne, iar ni se întâmplă
să stăm tâmplă lângă tâmplă,
nădușeala Ta divină
mă-nlumină în lumină,
vorba Ta e carnea lumii,
lunecă prin ea postumii:
nenăscuții, visătorii
din bisericile florii.
Sensul versurilor
Piesa descrie o experiență spirituală intensă, o conexiune profundă cu divinitatea. Vorbele divine sunt văzute ca esența vieții, influențând chiar și pe cei nenăscuți și pe visători.