Nu-i dimineață, seară nu-i, nu-i ora!
În ochi sclipirea, totuși, ne păli.
Dar seara roșie-i ca aurora
Și-uitarea noaptea-aduce peste zi!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii implacabile a timpului și asupra modului în care uitarea estompează amintirile. Versurile evocă un sentiment de melancolie și nostalgie față de momentele pierdute.