La lăsarea serii
Peste cerul-ntreg,
Dintre-atâtea stele,
Care s-o aleg?
Una-i prea străveche,
Alta-i prea de-acum
Și-ntre ele, bezna
Mărilor de scrum.
Numai tu aproape
Dacă-ai vrea să-mi fii,
Fericit m-aș vinde
Stelelor stafii.
Și-n lumină moartă
M-aș scălda de viu,
Dac-ai vrea, din gânduri,
Nelipsit să-ți fiu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și sentimentul de distanță față de persoana iubită. Naratorul ar fi dispus să facă sacrificii semnificative, chiar să se 'vândă' stelelor, pentru a fi aproape de persoana dorită și a rămâne prezent în gândurile ei.