Totuși azi cerul e mai aproape – sau crestele visurilor mai sus?
Să-mi număr clipele apuse, sau să-mi trimit nădejdile pe ape?
Să caut un zadarnic adevăr în vreun volum pecetluit de vreme, să strig în patru vânturi anateme, sau să-mi iau gândurile în răspăr?
Ploile soarelui sunt ceva sărbătoresc pentru zilele care încep bine – nu, ziua asta nu va fi pentru tine, azi nu-ți voi spune „te iubesc”.
Astăzi voi săruta buzele primăverii, voi mânca deopotrivă cireșe coapte
Când va sosi bănuitoarea noapte, voi fi un zbor în cumpăna durerii.
Sensul versurilor
Piesa explorează incertitudinea și speranța, oscilând între contemplarea trecutului și anticiparea viitorului. Vorbitorul caută sens și frumusețe în prezent, în ciuda iminenței durerii.
