Acel om mistuit de-o mare credință
A fost erou, sfânt și martir.
El n-a vorbit mulțimii despre luptă
Și viața și-a dat-o luptând.
El n-a ținut cuvântări despre patrie
Și patria s-a hrănit cu sângele lui.
El n-a visat să aibă statuie
Și toți suntem pietre în statuia lui.
Sensul versurilor
Piesa omagiază un erou anonim, mistuit de credință, care prin sacrificiul său a contribuit la binele patriei. El nu a căutat faimă sau recunoaștere, ci a acționat cu devotament, iar moștenirea lui este eternă.