Umbra lor în sângele lui învie
trupul în fiecare dimineață
când palmele îi sunt pline de raze înfipte în fiecare vas de sânge,
mâine va fi cu ei la o masă plină de lapte și miere,
el le va întinde cupa,
nimeni nu va trăda,
toți vor bea până la cântatul cocoșului în lama cuțitului,
vor fi din ce în ce mai mulți,
însă numai o sută își vor plimba umbra prin sângele lui
lumina pe care o vor bea odată cu el,.
mâine,
de mâine va fi mereu mâine.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema sacrificiului și a comuniunii într-un context mistic. Discipolul se oferă pe sine, iar gestul său are implicații profunde pentru cei care participă la ritual, sugerând un ciclu nesfârșit de dăruire și transformare.