Zvârle-ți povara-n adâncuri!
Dă, omule, uitării totul!
Divină-i arta de-a uita!
De vrei să zbori,
De vrei să viețuiești în slăvi:
Azvârle-ți greutatea-n mare!
Iat-o: aruncă-te pe tine-n mare!
Divină-i arta de-a uita!
Sensul versurilor
Piesa încurajează ascultătorul să renunțe la greutățile trecutului și să îmbrățișeze uitarea ca pe o artă divină. Prin eliberarea de poveri, se poate atinge o stare superioară de existență și se poate zbura spre noi orizonturi.