Câinele. Broasca țestoasă.
Păsăruica de colivii.
Eu. Și din etaj în etaj
din terasă-n terasă
babilonia singurătății.
Prim plan suprapus
indescifrabila clamoare
suflet unit cu alții
urlăm tăcem fraternizăm.
Orașul și lumea și toate
cum trebuie să fie
cum au fost gândite închise
în fagurii unui cer
radios.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de singurătate și izolare într-un mediu urban aglomerat. Imaginile juxtapuse sugerează o deconectare între indivizi, chiar și în mijlocul unei comunități.