Frunză verde mărăcine,
Lume, lume, ce-ai cu mine,
Lasă-mă să trăiesc bine
Cu neicuța lângă mine,
Lume, lume, sora mea,
Nu-mi mai fă inima rea!
Că nu e om pe pământ
Să n-aibă drag și urât,
Dragul meu e numai dor
Nu-mi face somnul ușor,
Boala mea e boală grea
Cu leacul la neicuța.
Când eram mai tinerică,
Trestioară, subțirică,
Dragostea mea s-a lipit
Ca jocul de copil mic,
Ca fasolea de arac,
Ca boala de om sărac,
Timpul schimbă relele,
Dar nu și dragostile.
Sensul versurilor
The song expresses a deep longing for a loved one and reflects on the hardships of life and the enduring power of love. It speaks to the universal experience of love, loss, and the passage of time, highlighting the bittersweet nature of existence.