Nu știm ce-nalți suntem, cât timp
Nu ni se cere-a fi,
Dar știm că-n zbor plutit ajungem
Cu fruntea în tării-.
Firesc ar fi și Eroismul
Ușor să-l înțelegem-
De nu ne-am micșora chiar noi
Temându-ne-a fi Regi.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre potențialul uman nelimitat, dar și despre frica de a ne ridica la înălțimea acestui potențial. Ne micșorăm singuri, temându-ne de responsabilitățile și așteptările care vin odată cu măreția.