Când piezișă cade raza
Iarna în amurg,
Apăsător ca gerul, imn
De catedrală,
Urma divinei dureri
Preface-n ascuns
Sensuri aflate
Adânc, nepătruns –
Nimeni n-o știe.
E pecetea regească
A disperării
Din văzduh trimisă.
Când vine, totul ascultă,
Umbrele își pierd suflarea;
Când pleacă – pe-al morții chip
E depărtarea.
Sensul versurilor
Piesa descrie un moment de melancolie profundă, marcat de venirea iernii și de o senzație apăsătoare de disperare. Lumina slabă a iernii accentuează sentimentul de pierdere și de apropiere a morții, lăsând în urmă doar depărtarea.