Am lăsat Lăuta!
Ce-i pasă de Muzica mea!
De când unica ureche pe care voiam s-o vrăjesc –
Pasivă – ca Piatra – se lipsește de Muzica mea –
Un suspin mi-ar prii mai curând – ca și-un Psalm!.
De-ar vrea numai „Memnonul” din Deșert
Să mă-nvețe ce sunete
L-ar birui
Când se dăruie Soarelui –
Poate – așa – le-aș trezi!
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de dezolare și lipsa de apreciere a muzicii. Naratorul simte că eforturile sale muzicale sunt în zadar, deoarece nu mai are cui să-i încânte cu muzica sa și caută o sursă de inspirație care să-i reînvie pasiunea.