Dacă s-ar putea vreodată
Să măsori nemăsuratul,
Să cuprinzi nemărginirea,
Să stai, străbătând neantul,
Să fii nici unul, nici altul.
Dacă s-ar putea vreodată
Neiubind să fii iubirea,
Nesperând să fii speranța,
Nevorbind să fii vorbirea,
Negândind să fii gândirea.
Dacă s-ar putea vreodată
Să auzi neauzitul,
Să privești în nevăzut
Și să afli neștiutul,
Ar urma iar începutul?
Sensul versurilor
Piesa explorează limitele condiției umane și posibilitatea de a transcende aceste limite. Sugerează o căutare a cunoașterii absolute și a înțelegerii dincolo de percepția obișnuită, întrebându-se dacă o astfel de descoperire ar duce la un nou început.