Obida vine ca să treacă.
De ce fugi, omule, de tine?
Oare nimeni nu-i să te-nțeleagă,
să te asculte, să te-aline?
Sărată-i lacrima, ca marea,
și mult amară, ca pelinul;
de ce o-mpaci cu răzbunarea?
De ce o tulburi greu cu vinul?
De lumea mare fie-ți dorul,
de frate și de codrul verde;
chiar pasărea ce știe zborul
de una singură se pierde!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre sentimentul de singurătate și dorul de conexiune umană și de natură. Chiar și cei care par liberi și puternici, precum pasărea care știe să zboare, se pot simți pierduți și singuri.